Archive for September, 2007

Sosia mea.. de nume!!

Posted in kewl stuff on September 21, 2007 by gargalina

Dragii mei!

 Acum cateva zile, mai exact pe 15 Septembrie am descoperit cu surprindere ca am o sosie de nume masculina;)). Stiam de mult ca exista o gagica prin Bucuresti pe undeva pe care o cheama exact ca pe mine, e reporterita la Antena1 (good for her!!) dar nu mi-am imaginat ca voi intalni un  tip pe care sa-l cheme Alin B… ya know the rest!!!

This is absolutelly wonderful!

L-am cunoscut pe acest gentleman pe un site unde iti faci prieteni, cunostinte blah blah din intreaga lume. Singurul motiv pentru care ma aflu pe acel site este ca sa onorez o invitatie din partea unei dragi prietene (zuzu ya know it!). Nu-mi doresc in mod deosebit sa leg prietenii cu oameni pe care s-ar putea sa nu-i intalnesc personal in veci! Si totusi intr-o zi am primit o invitatie de la un dragutz baiat care s-a nimerit sa si aiba aproape acelasi nume! Este mai mult decat evident ca mi-a facut aceasta invitatie doar pentru ca impartasim numele but.. still!! “Foarte tare frate!” cum ar spune un prieten de-al meu cu care foarte de curand m-am reintalnit! FOARTE FOARTE TARE! JUR!

Bun… deci l-am cunoscut si am inceput sa vorbim.. asa.. putin… si am aflat ca e un roman in Montreal, originar din Caransebes, care are trei surori dintre care doua’s gemene (si le iubeste foarte mult – how sweet!). L-am intrebat si cati ani are si… surpriza! Nu a vrut sa-mi raspunda.. Oare de ce:-? ce-o fi avand de ascuns..  Oare dupa un calculator din Montreal, intr-o sala de internet obscura se ascunde un stimabil domn de vreo 60 de ani … devin din ce in ce mai intrigata! Curiosii mor repede ce-i drept.. dar macar mor destepti!!

 I’ll keep you posted on this matter! Promise

Parlez-vous francais?

Posted in kewl stuff on September 18, 2007 by gargalina

Bonjour! Je m’appele Alina.. comment t’appele tu?

“Le derniere fin de semaine” am cunoscut doi francezi.  Fiecare, pe rand, m-a intrebat cum se poate ca statisticile in ceea ce privesc Romania sa nu fie corecte?!?! Cum? Pai uite-asa! HA HA! Romania, tara frumoasa, cu oameni primitori (te primesc in grupul lor de prieteni ca apoi – nu toti dar multi- sa iti dea in cap, sa te fure, jigneasca etc.. Nu are rost sa continui cu insiruire pentru ca le cunoasteti deja.

Acesti stimabili domni aveau impresia (datorita statisticilor care mint) ca peste 75% din romani stiu sa “parleasca” franceza. Ei bine.. da! Vorbim franceza dar o franceza cu personalitate, ca doar.. de! suntem un popor plin de personalitate:)))). Cateva exemple: furculition, parlim, lingurition, bulivard, s.a.m.d.

Tin minte cand eram mica aveam un vecin care locuia in aceeasi scara cu mine. El, om bun, doritor/saritor sa-si  impartaseasca cunostintele  cu un copil mic si pricajit, cu “jenunchii” juliti si o ploaie torentiala de pistrui pe fata;)) a inceput sa-mi insiruie tot felul de cuvinte pare-mi-se in franceza. Acesta saracu’ nu avea nici cea mai mica idee ca intr-o zi (cu soare si muuullteee dimineti) eu voi primi lectii de franceza. Ca-mi voi aduce aminte cu placere (nedisimulata)  de cuvintele pe care el, cu multa mandrie, mi le spunea dar care din pacate(!!) nu erau corecte (ati avut ocazia sa le cititi mai sus:D).

Si cum spuneam, acesti stimabili (:P) domni m-au rugat sa le impartasesc din vasta (?) mea experienta in ceea ce priveste franceza. Singurele cuvinte, care puse cap la cap au alcatuit o fraza, pe care mi le-am putut aminti au fost: “J’aime les carottes et les fraises.” Cat de “lame” (englezesc de data asta:P) pot fi. Provin dintr-o tara cunoscuta drept francofona, unde intre-adevar exista multi oameni care vorbesc franceza (cu exceptia mea) si totusi nu stiu decat o fraza :( (. Aceeasi domni m-au sfatuit sa ma apuc sa invat aceasta frumoasa si melodioasa limba, nu de alta dar am talent si accent foarte bun!

Voi ce ziceti? Credeti ca as putea? Eu zic ca da! Asa ca “Je doit apprendre le Francais!”

Bon Chance!!

12 FIX (AM)!

Posted in Long nights at work on September 3, 2007 by gargalina

12 Fix! Ora la care eu tre’ sa plec de la munca, ora la care se presupune ca am terminat treaba si pot merge sa-mi odihnesc oasele batrane;))  intr-un pat moale si comfortabil, intr-o casa in care ti-e mai mare dragul sa intri (doar e acasa, nu?), unde esti primita intr-o imbratisare calda si cineva sa-ti spuna un calduros “Salut!” si “Welcome home!”. Nu pot spune ca ating acest scop in fiecare seara, cel putin de luni pana vineri cand cu adevarat am nevoie. Va intrebati “De ce?”.

D’aia!!!!!!!!!!!

Pentru ca ma tin “astia”(:P) la munca mai mult decat trebuie [ma las folosita;)) ], mai mult decat vreau! Niste barbari, va spun eu!!

In seara asta insa am alta problema! Mi-a promis solemn o colega ca ma duce acasa, stiti voi, cu taxi, nu asa oricum “in style” =)) si mi-a zis ca mergem acum.. care “acum”, ia-l de unde nu-i! S-a facut imediat, din imediat in imediat si tot asa!  I WANNAAAAAAAAAA GO HOMEEEEEEEEEE!!

Ma doare stomacelul, face buba la fetita iar fetita urla ca o disperata si senila(in gara) Auuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu!!!

:) )

Da recunosc sunt o anormala care nu prea are inspiratie! Am niste povesti tari despre week-endul trecul pe care le voi impartasi cu fanii mei ( i know i have none so ZIP IT:D ) atunci cand NU voi mai sta la munca pana la 4 dimineata si cand voi considera ca ceea ce scriu e inteligibil;))

Have a nice evening y’all!